Îngrășămintele și aplicarea lor - Gunoiul de grajd
Index articol |
---|
Îngrășămintele și aplicarea lor |
Gunoiul de grajd |
Îngrășămintele chimice |
Gunoiul de grajd – cel mai indicat este cel semifermentat, care se recunoaşte prin aceea că are o culoare brună şi se rupe cu uşurință. Conține în medie 64-77% apă, 20-35% materie organică, 0,5% azotat, 0,2-0,4% fosfor şi 0,5-0,8% potasiu, 0,2-0,4% calciu, plus o serie de microelemente.
Conţinutul procentual în principalele componente ale gunoiului de grajd
Specia de animale | Apa % | Subst. organice % | Azot % | Fosfor % | Potasiu % | Calciu % |
Cabaline | 71,3 | 25.4 | 0,58 | 0,28 | 0,53 | 0,21 |
Bovine | 77,5 | 20.3 | 0,34 | 0,16 | 0.40 | 0,31 |
Ovine | 64.6 | 31,8 | 0,83 | 0,23 | 0.67 | 0,33 |
Porcine | 72,4 | 25,8 | 0,45 | 0,19 | 0,60 | 0,08 |
Păsări | 75,0 | 32,8 | 1,00 | 0,80 | 0,40 | — |
Este, de asemenea, foarte bun şi gunoiul fermentat, în care paiele au deja o culoare brună-negricioasă.
Efectul gunoiului de grajd se menține până la trei ani în solurile uşoare şi până la 4-5 ani în cele mijlocii şi grele.
În primul an de la încorporare, gunoiul de grajd determină un spor de producție de peste 30%, în anul al doilea, circa 20%, în anul al treilea şi al patrulea, 10-15%.
Din totalul de îngrăşăminte organice introduse în sol, numai circa 14,30% se transformă în humus. Humusul nutritiv este constituit din substanțe uşor accesibile, care modifică în sens pozitiv baza nutritivă a bacteriilor, ciupercilor şi animalelor din sol. Humusul stabil exercită o influență pozitivă asupra însuşirilor chimice şi fizice ale solului.
În plantațiile intensive de dud se administrează o doză de 20-40 t/ha, iar la duzii răzleți câte 25-50 kg pentru fiecare dud, toamna, odată cu arătura adâncă sau desfundarea la cazma.
În zonele cu precipitații sub 600 mm anual, dozele vor fi mai reduse, pe când în zonele cu precipitații peste aceasta limită, dozele vor fi mai ridicate.
Este important să se rețină că, împrăștierea gunoiului de grajd nu trebuie făcută cu mai mult de 1-2 zile înainte de a fi încorporat în sol, deoarece pierde mult din puterea de îngrășare.
Scăderea eficienței gunoiului de grajd în raport cu timpul de încorporare
Intervale de încorporare în sol a gunoiului de grajd | Scăderea eficienţei în raport cu încorporarea imediată (%) Starea timpului | |
Înnourat și fără vânt | Senin şi vânt uscat | |
Încorporat sub brazdă după 6 ore | 3 | 10 |
Încorporat sub brazdă după 24 ore | 6 | 29 |
Încorporat sub brazdă după 4 zile | 14 | 42 |
Modul cel mai indicat de folosire a gunoiului de păsări este sub formă de soluție, aplicată în timpul perioadei de vegetație a duzilor.
Prepararea soluției se face în felul următor: cu două-trei zile înainte de întrebuințare, gunoiul mărunțit se amestecă cu apă (o parte gunoi şi două părți apă). În ziua când se face îngrășarea, în amestecul respectiv se adaugă iarăşi apă în proporție de 1:10. Pentru un dud este necesar 0,5 1 soluție. Toamna, se pot administra nediluate câte 100-150 g gunoi uscat pentru fiecare metru pătrat.
Mranița – este un gunoi de grajd cu un grad înaintat de fermentare. El este mai bogat în elemente nutritive (0,7-2% azot, 0,3-1,2% fosfor şi 0,8-0,9% potasiu) şi se foloseşte ca şi gunoiul de grajd.
Mustul de gunoi de grajd este rezultat din fermentarea gunoiului de grajd, amestecat, adesea, şi cu urina animalelor. Este un bun îngrăşământ pentru duzi, fiind bogat în azot (0,5-1,5%) şi potasiu (0,4-2,2%), precum şi în hormoni, contribuind la creşterea țesuturilor vegetale. Are acțiune rapidă, folosindu-se diluat cu 6-7 părți apă în cantitate de 20-30 mii 1/ha şi 40-50 1 la un dud cu trunchi, administrându-se ca îngrăşământ, primăvara.
Compostul este un îngrăşământ eficace care îmbunătățeşte calitatea solului. Se obține din fermentarea unui amestec provenit din toate resturile organice (resturi menajere, flori, nutrețuri stricate etc.). Fermentarea compostului durează 6 luni până la un an şi este terminată când masa compostului se prezintă omogenă cu aspect grăunțos-pământos. În medie, compostul conține 0,3% azot, 0,4% fosfor şi 0,6% potasiu.
Experiențele au arătat că dudul face parte din grupa speciilor care valorifică bine îngrăşămintele organice împreună cu cele chimice pentru sporirea conținutului de proteină al frunzei de dud.
Influenţa fertilizării solului asupra conţinutului de proteină al frunzei de dud
Felul şi doza îngrăşământului administrat | Conţinutul frunzei în substanţe proteice % |
Neîngrăşat | 13,76 |
40 t/ha, gunoi de grajd
| 25,62
|
N240 P120 K120 kg s.a./ha
| 24,80
|
40 t/ha gunoi de grajd + N90 kg s.a./ha | 26,92 |